douăzecea
DOUĂZÉCILEA, -ZÉCEA num. ord. (Precedat de art. „al”, „a”; de obicei cu valoare adjectivală) Care se află între al nouăsprezecelea şi al douăzeci şi unulea. [Pr.: do-uă-] – Douăzeci + le + a.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
douăzécilea (precedat de al) num. m., f. a douăzécea
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
douăzécilea (precedat de al) num. m., f. a douăzécea
(Dicţionar ortografic al limbii române)