drăguță dex - definiţie, sinonime, conjugare
DRĂGÚŢ, -Ă, drăguţi, -e, adj., s.m. şi f. 1. Adj. Drăgălaş, frumuşel, graţios (ca înfăţişare sau comportare); iubit, drag. ♢ Expr. A fi sau a se arăta, (adverbial) a se purta drăguţ (cu sau faţă de cineva) = a fi amabil, binevoitor (cu cineva). ♦ (Substantivat, fam.). Termen alintător cu care te adresezi unei persoane iubite sau folosit când vorbeşti despre o asemenea persoană. 2. S.m. şi f. (Pop.) Iubit(ă), ibovnic(ă), amant(ă). – Drag + suf. -uţ.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

drăgúţ adj. m., s. m., pl. drăgúţi; f. sg. drăgúţă, pl. drăgúţe
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
DRĂGÚŢ adj. 1. drăgălaş, frumuşel, (Transilv. şi Bucov.) cinaş, (fig.) dulce. (Un copil ~.) 2. v. plăcut. 3. v. agreabil. 4. v. curtenitor.
(Dicţionar de sinonime)

DRĂGÚŢ s. v. amant, concubin, iubit, prieten.
(Dicţionar de sinonime)

DRĂGÚŢĂ s. v. amantă, concubină, iubită, prietenă.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: dr dra drag dragu dragut

Cuvinte se termină cu literele: ta uta guta aguta raguta