dualitate dex - definiţie, sinonime, conjugare

dualitate

[Sinonime]
DUALITÁTE, dualităţi, s.f. Calitatea, caracterul a ceea ce este dublu sau prezintă o natură dublă; coexistenţă a două principii sau a două elemente diferite, opuse. ♦ Ansamblu format din două elemente diferite, opuse. [Pr.: du-a-] – Din fr. dualité, lat dualitas.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

DUALITÁTE f. Caracter dublu. [Art. dualitatea; G.-D. dualităţii; Sil. du-a-] /<fr. dualite, lat. dualitas
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

DUALITÁTE s.f. 1. Calitatea a ceea ce este dublu, care prezintă o natură dublă. 2. (Log.) Raport de opoziţie între două funcţii logice, astfel încât a doua poate fi obţinută prin negarea simultană a valorii celei dintâi şi a argumentelor ei. 3. Dualitatea puterii = situaţie politică instabilă şi temporară, care se manifestă prin existenţa concomitentă a două puteri politice în stat, exprimând interese de clasă opuse sau interesele a două grupuri politice rivale din cadrul aceleiaşi clase. 4. (Mat.) Transformare prin care, într-un plan, unui punct îi corespunde o dreaptă şi invers. [Cf. fr. dualité, lat. dualitas].
(Dicţionar de neologisme)

DUALITÁTE s. f. 1. coexistenţa a două principii diferite; ansamblu format din două elemente diferite; dualism (2). 2. (log.) raport de opoziţie între două funcţii logice, cea de-a doua prin negarea simultană a valorii celei dintâi şi a argumentelor ei. 3. ă puterii = regim politic caracterizat prin existenţa concomitentă a două puteri politice în stat, fiecare exprimând interese de clasă opuse. (< fr. dualité, lat. dualitas)
(Marele dicţionar de neologisme)

dualitáte s. f. (sil. du-a-), g.-d. art. dualităţii; pl. dualităţi
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
DUALITÁTE s. dualism. (~ unui principiu.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: du dua dual duali dualit

Cuvinte se termină cu literele: te ate tate itate litate