dublon

DUBLÓN, dubloni, s.m. Veche monedă spaniolă de aur. – Din fr. doublon.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

DUBLÓN s.m. Veche monedă spaniolă de aur. [< fr. doublon, cf. sp. doblon].
(Dicţionar de neologisme)

DUBLÓN s.n. (Poligr.) Repetare din greşeală a unei litere, a unui cuvânt, a unei linii. [< fr. doublon].
(Dicţionar de neologisme)

DUBLÓN¹ s. m. veche monedă spaniolă de aur. (< fr. doublon)
(Marele dicţionar de neologisme)

DUBLÓN² s. n. (poligr.) repetare din greşeală a unei litere, a unui cuvânt, a unei linii. (< fr. doublon)
(Marele dicţionar de neologisme)

dublón (monedă) s. m. (sil. -blon), pl. dublóni
(Dicţionar ortografic al limbii române)

dublón (tipogr.) s. n. (sil. -blon)
(Dicţionar ortografic al limbii române)