dublură dex - definiţie, sinonime, conjugare

dublură

[Sinonime]
DUBLÚRĂ, dubluri, s.f. 1. Actor, cântăreţ etc. care înlocuieşte într-un spectacol pe titularul rolului. ♦ Persoană care înlocuieşte un actor de film în scenele periculoase, la unele repetiţii, când se reglează lumina pentru filmare etc. 2. Ţesătură (subţire), vatelină, vată, blană etc. care serveşte la căptuşirea unui obiect de îmbrăcăminte. – Din fr. doublure.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

DUBLÚR//Ă ~i f. 1) Actor care înlocuieşte interpretul titular al rolului într-o piesă de teatru. 2) Persoană care înlocuieşte actorul de film în scenele periculoase; cascador. 3) Căptuşeală la o haină. /<fr. dublure
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

DUBLÚRĂ s.f. 1. (Al doilea) interpret al unui rol într-o piesă de teatru sau într-un film, care înlocuieşte în anumite ocazii pe deţinătorul principal al rolului. 2. Căptuşeală de haine etc. [< fr. doublure].
(Dicţionar de neologisme)

DUBLÚRĂ s. f. 1. (al doilea) interpret al unui rol într-o piesă de teatru, într-un film, care înlocuieşte în anumite ocazii pe titularul rolului. ♢ obiect la fel cu altul. 2. căptuşeală de haine etc. ♢ (mar.) bucată de pânză ce dublează o tendă sau o velă. 3. tablă suplimentară sudată peste bordajul unei nave, pentru a-l întări în punctele mai solicitate. (< fr. doublure)
(Marele dicţionar de neologisme)

dublúră s. f. (sil. -blu-), g.-d. art. dublúrii; pl. dublúri
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
DUBLÚRĂ s. căptuşeală. (~ la o haină.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: du dub dubl dublu dublur

Cuvinte se termină cu literele: ra ura lura blura ublura