ductil

DUCTÍL, -Ă, ductili, -e, adj. (Despre metale) Care se poate prelucra în fire sau în foi foarte subţiri. – Din fr. ductile, lat. ductilis.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

DUCTÍL ~ă (~i, ~e) (despre metale) Care poate fi tras în fire sau întins în foi subţiri. /<fr. ductile, lat. ductilis
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

DUCTÍL, -Ă adj. (Despre metale, aliaje) Care poate fi tras, prelucrat în fire sau în foi subţiri. [< fr. ductile, cf. lat. ductilis].
(Dicţionar de neologisme)

DUCTÍL, -Ă adj. (despre metale, aliaje) care poate fi tras (trefilat) în fire subţiri. (< fr. ductile, lat. ductilis)
(Marele dicţionar de neologisme)

ductíl adj. m., pl. ductíli; f. sg. ductílă, pl. ductíle
(Dicţionar ortografic al limbii române)