duhori dex - definiţie, sinonime, conjugare
DUHOÁRE, duhori, s.f. Miros urât şi greu; putoare. ♦ Atmosferă viciată, aer greu (dintr-un spaţiu închis). – Probabil contaminaţie între duh şi [put]oare.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

DUHORÍ, duhoresc, vb. IV. Intranz. (Rar) A duhni (1), a puţi. – Din duhoare.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

DUH//OÁRE ~óri f. 1) Miros greu, neplăcut; putoare. 2) Aer închis, greu de respirat; năduşală. [Sil. du-hoa-] /duh + [put]oare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

duhoáre s. f., g.-d. art. duhórii; pl. duhóri
(Dicţionar ortografic al limbii române)

duhorí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. duhorésc, imperf. 3 sg. duhoreá; conj. prez. 3 sg. şi pl. duhoreáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
DUHOÁRE s. v. putoare.
(Dicţionar de sinonime)

DUHORÍ vb. v. duhni, mirosi, puţi.
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
Duhoare ≠ mireasmă, parfum
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: du duh duho duhor

Cuvinte se termină cu literele: ri ori hori uhori