dulgherit

DULGHERÍT s.n. Dulgherie (1). – Dulgher + suf. -it.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A DULGHER//Í ~ésc intranz. A practica ocupaţia de dulgher; a fi dulgher; a tâmplări. /Din dulgher
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

DULGHERÍ, dulgheresc, vb. IV. Tranz. (Rar) A executa partea de lemn a unei construcţii. – Din dulgher.
(Dicţionarul limbii române moderne)

dulgherít s. n.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
DULGHERÍT s. v. dulgherie.
(Dicţionar de sinonime)