DUMNEATÁ pron. pers. Pronume de politeţe pentru persoana a 2-a singular. [Gen.-dat. dumitale (scris prescurtat d-tale). – Var.: (înv. şi reg.) dumnetá, dumneatále pron. pers.] – Domnia + ta.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
DUMNEATÁLE pron. pers. v. dumneata.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
DUMNEATÁ pron. pers. Pronume de politeţe pentru persoana a 2-a singular. /domnia + ta
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
dumneatá pr., abr. d-ta, g.-d. dumitále, abr. d-tale
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
DUMNEATÁ pron. v. tu.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
DUMNEATÁLE pron. pers. v. dumneata.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
dumneatá pr., abr. d-ta, g.-d. dumitále, abr. d-tale
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
DUMNEATÁ pron. v. tu.
(Dicţionar de sinonime)