dungat

DUNGÁ, dunghez, vb. I. Tranz. şi refl. A face ca un obiect să aibă dungi. ♦ A însemna cu dungi. – Din dungă.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

DUNGÁT, -Ă, dungaţi, -te, adj. Cu dungi; vărgat. – Dungă + suf. -at.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

DUNGÁ//T ~tă (~ţi, ~te) Care are dungi; cu dungi; vărgat. /dungă + suf. ~at
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

dungat, dungaţi s.m. deţinut, puşcăriaş. (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
(Alte dicţionare)

dungá vb., ind. prez.1 sg. dunghéz, 3 sg. şi pl. dungheáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

dungát adj. m., pl. dungáţi; f. sg. dungátă, pl. dungáte
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
DUNGÁ vb. a tărca, a vărga, (pop.) a învârsta, (reg.) a vârsta. (A ~ un material textil.)
(Dicţionar de sinonime)

DUNGÁT adj. 1. v. vărgat. 2. v. reiat.
(Dicţionar de sinonime)