dupăi

DUPĂÍ, dupăiesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A călca îndesat, apăsat, cu zgomot; a tropăi. – Dup + suf. -ăi.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

dupăí vb., ind. prez. 1 sg. dupăiésc/dúpăi, 3 sg. dupăiéşte/dúpăie, imperf. 3 sg. dupăiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. dupăiáscă/dúpăie
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
DUPĂÍ vb. v. bufni, izbucni, pufni, tropăi.
(Dicţionar de sinonime)