duran
DURÁN n. tehn. Sticlă rezistentă la schim-bările bruşte de temperatură. /<engl. duran, germ. Duran [glas]
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
DURÁN s.n. Sticlă rezistentă la variaţiile bruşte de temperatură, din care se fac obiecte de laborator. [< engl. duran, cf. germ. Duran(glas)].
(Dicţionar de neologisme)
DURÁN s. n. sticlă rezistentă la variaţiile bruşte de temperatură, din care se fac obiecte de laborator. (< engl. duran)
(Marele dicţionar de neologisme)
durán s. n.
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
DURÁN s.n. Sticlă rezistentă la variaţiile bruşte de temperatură, din care se fac obiecte de laborator. [< engl. duran, cf. germ. Duran(glas)].
(Dicţionar de neologisme)
(Marele dicţionar de neologisme)
durán s. n.
(Dicţionar ortografic al limbii române)