durbacă dex - definiţie, sinonime, conjugare

durbacă

DURBÁCĂ, durbace, s.f. 1. Cada teascului de struguri. 2. Vas cu apă rece în care se află serpentina alambicului de ţuică. – Cf. tc. d i b e k.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

durbácă (-ắci), s.f. – 1. Cada teascului de struguri. – 2. Vas cu apă rece la alambic. Tc. dibek (Şeineanu, II, 165), cf. alb. dübek „ciubăr”.
(Dicţionarul etimologic român)

durbácă s. f., g.-d. art. durbácei; pl. durbáce
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: du dur durb durba durbac

Cuvinte se termină cu literele: ca aca baca rbaca urbaca