dărăpănătură

DĂRĂPĂNĂTÚRĂ, dărăpănături, s.f. Construcţie dărăpănată, în ruină. – Dărăpăna + suf. -ătură.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

DĂRĂPĂNĂTÚR//Ă ~i f. Construcţie dărăpănată. /a se dărăpăna + suf. ~tură
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

dărăpănătúră s. f., g.-d. art. dărăpănătúrii; pl. dărăpănătúri
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
DĂRĂPĂNĂTÚRĂ s. v. ruină.
(Dicţionar de sinonime)