eboșa dex - definiţie, sinonime, conjugare
EBÓŞĂ, eboşe, s.f. 1. Semifabricat obţinut prin deformare plastică din lingouri. 2. Primul stadiu în vederea realizării unei opere în arta plastică, indicând forma generală. ♦ Schiţă, crochiu. – Din fr. ébauche.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

EBOŞÁ, eboşez, vb. I. Tranz. A lamina un lingou în scopul suprimării, prin comprimare, a golurilor interioare sau uniformizării materialului respectiv. – Din fr. ébaucher.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

EBÓŞ//Ă ~e f. 1) Semifabricat obţinut prin laminarea lingourilor. 2) Schiţă iniţială (a unui desen, plan); carton; crochiu. /<fr. ébauche
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A EBOŞ//Á~éz tranz. tehn. 1) (metale) A prelucra la cald (prin aşchiere, prin găurire etc.) pentru a obţine eboşe. 2)(opere de artă plastică) A realiza în primă formă. /<fr. ébaucher
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

EBÓŞĂ s.f. 1. Semifabricat obţinut prin eboşare. 2. Operă de pictură, de sculptură etc. care este abia începută, schiţată. ♦ Schiţă, crochiu. [< fr. ébauche].
(Dicţionar de neologisme)

EBOŞÁ vb. I. tr. A prelucra (prin aşchiere, prin găurire etc.) la cald piese, lingouri etc. V. degroşa. 2. A da o primă formă unei opere de artă. [P.i. 3,6 -şează, ger. -şând. / < fr. ébaucher].
(Dicţionar de neologisme)

EBÓŞĂ s. f. 1. semifabricat prin eboşare. 2. operă de pictură, sculptură etc. abia începută, schiţată. ♢ schiţă, crochiu. 3. (fig.) schiţare; aparenţă. (< fr. ébauche)
(Marele dicţionar de neologisme)

EBOŞÁ vb. tr. 1. (metal.) a prelucra piese, lingouri etc. 2. a da o primă formă unei opere de artă; a schiţa. (< fr. ébaucher)
(Marele dicţionar de neologisme)

ebóşă s. f., g.-d. art. ebóşei; pl. ebóşe
(Dicţionar ortografic al limbii române)

eboşá vb., ind. prez. 1 sg. eboşéz, 3 sg. şi pl. eboşeáză, 1 pl. eboşăm; conj. prez. 3 sg. şi pl. eboşéze; ger. eboşând
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: eb ebo ebos

Cuvinte se termină cu literele: sa osa bosa