eclator dex - definiţie, sinonime, conjugare

eclator

ECLATÓR, eclatoare, s.n. Aparat electric folosit pentru măsurarea tensiunilor înalte, format din doi electrozi între care se produce o descărcare electrică dacă tensiunea dintre ei depăşeşte o anumită valoare. – Din fr. éclateur.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ECLAT//ÓR ~oáre n. Dispozitiv electrotehnic folosit pentru protecţia instalaţiilor electrice contra supratensiunilor. /<fr. éclateur
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ECLATÓR s.n. Aparat care produce scânteia electrică la aparatele de telegrafie fără fir. [< fr. éclateur].
(Dicţionar de neologisme)

ECLATÓR s. n. aparat electric pentru măsurarea tensiunilor înalte, pentru protecţie contra supratensiunilor în reţelele de transport a energiei electrice etc. (< fr. éclateur)
(Marele dicţionar de neologisme)

eclatór s. n. (sil. -cla-), pl. eclatoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: ec ecl ecla eclat eclato

Cuvinte se termină cu literele: or tor ator lator clator