ecluzare dex - definiţie, sinonime, conjugare
ECLUZÁ, ecluzez, vb. I. 1. Tranz. A închide cu o ecluză. 2. Intranz. (Despre nave) A trece printr-o ecluză. – Din fr. écluser.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ECLUZÁRE s.f. Acţiunea de a ecluza şi rezultatul ei. – V. ecluza.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A ECLUZ//Á ~éz 1. tranz. (ape navigabile) A închide cu o ecluză. 2. intranz. (despre nave) A trece printr-o ecluză. /<fr. écluser
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ECLUZÁ vb. I. 1. tr. A închide o ecluză. 2. intr. (Despre nave) A trece printr-o ecluză. [< fr. écluser].
(Dicţionar de neologisme)

ECLUZÁRE s.f. Acţiunea de a ecluza şi rezultatul ei. [< ecluza].
(Dicţionar de neologisme)

ECLUZÁ vb. I. tr. a bara apa cu o ecluză. II. intr. (despre nave) a trece printr-o ecluză. (< fr. écluser)
(Marele dicţionar de neologisme)

ecluzá vb. (sil. -clu-), ind. prez. 1 sg. ecluzéz, 3 sg. şi pl. ecluzeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

ecluzáre s. f., g.-d. art. ecluzării
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: ec ecl eclu ecluz ecluza

Cuvinte se termină cu literele: re are zare uzare luzare