ectotrof
ECTOTRÓF, -Ă adj. (Biol.; despre organisme vegetale saprofite sau parazite) Care trăieşte pe suprafaţa altui organism animal sau vegetal. [< fr. ectotrophe, cf. gr. ektos – în afară, trophe – hrană].
(Dicţionar de neologisme)
ECTOTRÓF, -Ă adj. 1. (despre organisme vegetale saprofite sau parazite) care trăieşte pe suprafaţa altui organism animal sau vegetal. 2. cu micoriză la care filamentele miceliene se dezvoltă numai în straturile superficiale ale rădăcinilor plantei gazdă. (< fr. ecto-trophe)
(Marele dicţionar de neologisme)
ectotróf adj. m., pl. ectotrófi; f. sg. ectotrófă, pl. ectotrófe
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
ECTOTRÓF, -Ă adj. 1. (despre organisme vegetale saprofite sau parazite) care trăieşte pe suprafaţa altui organism animal sau vegetal. 2. cu micoriză la care filamentele miceliene se dezvoltă numai în straturile superficiale ale rădăcinilor plantei gazdă. (< fr. ecto-trophe)
(Marele dicţionar de neologisme)
(Dicţionar ortografic al limbii române)