edenic dex - definiţie, sinonime, conjugare

edenic

EDÉNIC, -Ă, edenici, -ce, adj. De rai. ♦ Fig. Frumos, plăcut, încântător. – Din fr.édénique.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

EDÉNI//C ~că (~ci, ~ce) 1) Care ţine de eden; propriu edenului. Grădină ~că. 2) fig. Care este foarte frumos şi foarte plăcut (ca în eden). Privelişte ~că. /<fr. édénique
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

EDÉNIC, -Ă adj. De rai. ♦ Plăcut, încântător; paradiziac; frumos. [Cf. fr. édénique].
(Dicţionar de neologisme)

EDÉNIC, -Ă adj. paradiziac. ♢ (fig.) foarte frumos, încântător. (< fr. édénique)
(Marele dicţionar de neologisme)

edénic adj. m., pl. edénici; f. sg. edénică, pl. edénice
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: ed ede eden edeni

Cuvinte se termină cu literele: ic nic enic denic