efedrină
EFEDRÍNĂ s.f. Alcaloid solubil în alcool, în eter şi în cloroform, ai cărui derivaţi, solubili în apă, se folosesc în special în tratamentul bolilor căilor respiratorii. – Din fr. éphédrine.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
EFEDRÍNĂ f. Substanţă de provenienţă vegetală folosită în medicină pentru tratarea bolilor respiratorii. [G.-D. efedrinei; Sil. e-fe-dri-nă] /<fr. éphéedrine
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
EFEDRÍNĂ s.f. Alcaloid solubil în alcool, în eter şi în cloroform, al cărui derivaţi se folosesc în farmacie. [< fr. éphédrine].
(Dicţionar de neologisme)
EFEDRÍNĂ s. f. alcaloid extras dintr-un arbust, solubil în alcool, în eter şi cloroform şi cu acţiune vasoconstrictoare. (< fr. éphédrine)
(Marele dicţionar de neologisme)
efedrínă s. f. (sil. -dri-), g.-d. art. efedrínei
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
EFEDRÍNĂ f. Substanţă de provenienţă vegetală folosită în medicină pentru tratarea bolilor respiratorii. [G.-D. efedrinei; Sil. e-fe-dri-nă] /<fr. éphéedrine
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
EFEDRÍNĂ s. f. alcaloid extras dintr-un arbust, solubil în alcool, în eter şi cloroform şi cu acţiune vasoconstrictoare. (< fr. éphédrine)
(Marele dicţionar de neologisme)
efedrínă s. f. (sil. -dri-), g.-d. art. efedrínei
(Dicţionar ortografic al limbii române)