efracție dex - definiţie, sinonime, conjugare

efracție

EFRÁCŢIE, efracţii, s.f. Spargere a zidurilor, forţare a încuietorilor sau a oricărui dispozitiv de închidere, ca mijloc pentru săvârşirea unei infracţiuni. [Var.: efracţiúne s.f.] – Din fr. effraction.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

EFRÁCŢIE f. Forţare a unei încuietori pentru a săvârşi o infracţiune. [G.-D. efracţiei; Sil. e-frac-ţi-e] /<fr. effraction
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

EFRÁCŢIE s.f. Spargere făcută cu intenţia de a fura. [Gen. -iei, var. efracţiune s.f. / cf. fr. effraction, lat. effractio].
(Dicţionar de neologisme)

EFRÁCŢIE s. f. spargere cu intenţia de a fura. (< fr. effraction, lat. effractio)
(Marele dicţionar de neologisme)

efrácţie s. f. → fracţie
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: ef efr efra efrac efract

Cuvinte se termină cu literele: ie tie ctie actie ractie