egomism
EGOMÍSM n. Recunoaştere numai a existenţei propriului „eu”; egotism absolut. /<fr. égomisme
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
EGOMÍSM s.n. (Rar) Egoism absolut, care nu acceptă decât existenţa propriului eu. [< fr. égomisme, cf. lat. egomet – eu însumi].
(Dicţionar de neologisme)
egomísm s. n.
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
EGOMÍSM s.n. (Rar) Egoism absolut, care nu acceptă decât existenţa propriului eu. [< fr. égomisme, cf. lat. egomet – eu însumi].
(Dicţionar de neologisme)
(Dicţionar ortografic al limbii române)