elaborare dex - definiţie, sinonime, conjugare
ELABORÁ, elaborez, vb. I. Tranz. 1. A realiza, a da o formă definitivă unei idei, unei doctrine, unui text de lege etc.; a alcătui1, a întocmi; p. ext. a redacta. 2. A efectua operaţiile necesare pentru extragerea de metale din minereuri sau pentru obţinerea unor aliaje în stare topită în vederea turnării lor. – Din fr. élaborer, lat. elaborare.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ELABORÁRE, elaborări, s.f. Acţiunea de a elabora şi rezultatul ei; lucrare. – V. elabora.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A ELABOR//Á ~éz tranz. 1) (planuri, idei, texte, opere etc.) A face să ia fiinţă şi să capete formă definitivă; a alcătui; a întocmi. 2) (legi, decrete) A pune în vigoare în mod oficial; a emite. 3) (aliaje, oţel) A obţine ca urmare a efectuării unor operaţii speciale. /<fr. élaborer, lat. elaborare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ELABORÁ vb. I. tr. 1. A formula, a da o formă definitivă unei idei, unui text, unei opere etc.; a crea. 2. A prepara, a lucra; a face anumite modificări. [< fr. élaborer, it., lat. elaborare].
(Dicţionar de neologisme)

ELABORÁRE s.f. Acţiunea de a elabora şi rezultatul ei; formulare, lucrare. [< elabora].
(Dicţionar de neologisme)

ELABORÁ vb. tr. 1. a crea, a redacta o operă, un text etc. 2. a efectua operaţiile necesare pentru obţinerea unui metal, a unui aliaj. (< fr. élaborer, lat. elaborare)
(Marele dicţionar de neologisme)

elaborá vb., ind. prez. 1 sg. elaboréz, 3 sg. şi pl. elaboreáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

elaboráre s. f., g.-d. art. elaborării; pl. elaborări
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
ELABORÁ vb. 1. v. crea. 2. v. redacta. 3. v. inventa. 4. v. emite.
(Dicţionar de sinonime)

ELABORÁRE s. 1. v. creare. 2. v. redactare. 3. v. in-ventare. 4. v. emitere.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: el ela elab elabo elabor

Cuvinte se termină cu literele: re are rare orare borare