elan

ELAN¹, elani, s.m. Animal rumegător nordic din familia cervidelor, cu coarne mari, ramificate şi lăţite în formă de lopeţi (Alces alces) – Din fr. élan.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ELÁN², elanuri, s.n. 1. Însufleţire creatoare; avânt, entuziasm. 2. (Sport) Complex de mişcări şi de procedee executate, în vederea efectuării unei sărituri sau a unei aruncări. – Din fr. élan.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ELÁN¹ ~i m. Mamifer erbivor, de talie mare, din familia cerbilor, cu coarne ramificate şi lăţite, care trăieşte în regiunile nordice. /<fr. élan
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ELÁN² ~uri n. 1) Imbold lăuntric puternic, care înlesneşte realizarea unei acţiuni; entuziasm; exaltare; înflăcărare; ardoare; avânt. 2) sport Mişcare sau ansamblu de mişcări efectuate în scopul de a-şi lua avânt. /<fr. élan
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ELÁN s.m. Animal rumegător din familia cerbilor, cu coarne bogate, care trăieşte prin pădurile din nordul Europei, al Americii şi al Asiei. [< fr. élan].
(Dicţionar de neologisme)

ELÁN s.n. Avânt, însufleţire, entuziasm. ♦ Complex de mişcări şi de procedee care ajută la efectuarea unei sărituri sau a unei aruncări. [< fr. élan].
(Dicţionar de neologisme)

ELÁN¹ s. m. mamifer erbivor din familia cervidelor, cu coarne ramificate, răspândit în nordul Europei, al Americii şi Asiei. (< fr. élan)
(Marele dicţionar de neologisme)

ELÁN² s. n. avânt, însufleţire, entuziasm. ♢ (sport) complex de mişcări şi de procedee care ajută la efectuarea unei sărituri sau aruncări. (< fr. élan)
(Marele dicţionar de neologisme)

elán (animal) s. m., pl. eláni
(Dicţionar ortografic al limbii române)

elán (entuziasm, avânt) s. n., pl. elánuri
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
ELÁN s. 1. v. entuziasm. 2. v. avânt.
(Dicţionar de sinonime)