elastic dex - definiţie, sinonime, conjugare

elastic

[Sinonime]
ELÁSTIC, -Ă, elastici, -ce, adj., s.n. I. Adj. 1. (Despre unele obiecte) Care are proprietatea de a-şi modifica forma şi dimensiunile sub acţiunea unei forţe exterioare şi de a reveni de la sine la forma şi dimensiunile iniţiale după încetarea acţiunii forţelor exterioare care l-au deformat. 2. (Despre fiinţe, mişcări ale lor etc.) Mlădios, suplu; fig. (despre oameni) care se poate adapta uşor împrejurărilor. II. S.n. Ţesătură, şnur, şiret etc. executate din fire de cauciuc îmbrăcate în fire textile şi folosite la confecţionarea unor obiecte de îmbrăcăminte; gumă, gumilastic. – Din fr. élastique.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ELÁSTI//C1 ~că (~ci, ~ce) 1) Care poate fi uşor deformat sub acţiunea unor forţe exterioare; cu proprietatea de a se curba uşor; mlădios; flexibil. 2) fig. (despre fiinţe şi despre manifestările lor) Care vădeşte graţie şi eleganţă; mlădios; suplu. 3) fig. (despre persoane) Care se adaptează uşor la situaţie; maleabil. /<fr. élastique, lat. elasticus
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ELÁSTIC2 n. Ţesătură suplă, conţinând fire de cauciuc, folosită la confecţionarea diferitelor obiecte vestimentare. /<fr. élastique, lat. elasticus
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ELÁSTIC, -Ă adj. Care are proprietatea de a-şi reveni la forma iniţială după ce a fost momentan deformat; care are elasticitate. ♦ (Despre fiinţe) Mlădios, suplu; (fig.; despre oameni) care se adaptează uşor la orice situaţie. // s.n. Produs textil conţinând fire de cauciuc, din care se fac bretele, jartiere etc. [< fr. élastique, it. elastico, cf. gr. elastes – care se întinde].
(Dicţionar de neologisme)

ELÁSTIC, -Ă I. adj. (despre corpuri) care are proprietatea de a-şi reveni la forma iniţială după ce a fost momentan deformat; care se întinde. ♢ (despre fiinţe) mlădios, suplu; (fig.; despre oameni) care se adaptează uşor la orice situaţie, care prezintă elasticitate (3). II. s. n. produs textil conţinând fire de cauciuc, din care se fac bretele, jartiere etc. (< fr. élastique, lat. elasticus)
(Marele dicţionar de neologisme)

elástic adj. m., pl. elástici; f. sg. elástică, pl. elástice
(Dicţionar ortografic al limbii române)

elástic s. n., (sorturi, bucăţi) pl. elástice
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
ELÁSTIC adj., s. 1. adj. v. flexibil. 2. s. gumilastic, (pop.) gumă, (Olt.) comilastru. (~ pus la şosete.)
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
Elastic ≠ neflexibil, ineflexibil, neelastic, rigid
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: el ela elas elast elasti

Cuvinte se termină cu literele: ic tic stic astic lastic