electroacustică dex - definiţie, sinonime, conjugare

electroacustică

electroacustică electroacustic
ELECTROACÚSTIC, -Ă, electroacustici, -ce, s.f., adj. 1. S.f. Ramură a acusticii care studiază transformarea oscilaţiilor acustice în oscilaţii electromagnetice şi invers, precum şi metodele de măsurare corespunzătoare şi aplicaţiile tehnice ale acestei transformări. 2. Referitor la electroacustică (1), de electroacustică. [Pr.: -tro-a-] – Din fr. électro-acoustique, germ. Elektroakustik.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ELECTROACÚSTICĂ f. Ramură a acusticii care se ocupă cu transformarea oscilaţiilor acustice în oscilaţii electromagnetice şi cu aplicaţiile acestor transformări. /<fr. électro-acustique, germ. Elektroakustik
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ELECTROACÚSTICĂ s.f. Ramură a acusticii care studiază transformarea oscilaţiilor acustice în oscilaţii electromagnetice şi invers. [< fr. électro-acoustique].
(Dicţionar de neologisme)

ELECTROACÚSTIC, -Ă I. adj. referitor la electroacustică. II. s. f. ramură a acusticii care studiază transformarea oscilaţiilor acustice în oscilaţii electromagnetice şi invers. (< fr. électro-acoustique, /II/ germ. Electroakustik)
(Marele dicţionar de neologisme)

electroacústică s. f. (sil. -tro-a-), g.-d. art. electroacústicii
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: el ele elec elect electr

Cuvinte se termină cu literele: ca ica tica stica ustica