electrolit dex - definiţie, sinonime, conjugare

electrolit

ELECTROLÍT, electroliţi, s.m. Compus chimic care, prin dizolvare sau prin topire, se disociază, scindându-se în ioni, şi care conduce curentul electric prin transportul acestor ioni. – Din fr. électrolyte.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ELECTROLÍ//T ~ţi m. Compus chimic care, dizolvat sau în stare topită, se disociază în ioni, devenind bun conducător de electricitate. /<fr. électrolyte
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ELECTROLÍT s.m. Substanţă care se poate descompune sub influenţa unui curent electric. [< fr. électrolyte, cf. fr. électro-, gr. lytos – descompus].
(Dicţionar de neologisme)

ELECTROLÍT s. m. substanţă a cărei soluţie sau topitură poate conduce curentul electric prin transportul ionilor. (< fr. électrolyte)
(Marele dicţionar de neologisme)

electrolít s. m., pl. electrolíţi
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: el ele elec elect electr

Cuvinte se termină cu literele: it lit olit rolit trolit