electromagnet dex - definiţie, sinonime, conjugare

electromagnet

ELECTROMAGNÉT, electromagneţi, s.m. Bucată de oţel care capătă proprietăţi magnetice când, printr-un fir metalic care o înfăşoară, trece un curent electric. ♦ Corp feromagnetic magnetizat temporar. – Din germ. Elektromagnet.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ELECTROMAGNÉ//T ~ţi m. Bucată de fier moale care se magnetizează sub influenţa unui curent electric. /<germ. Elektromagnet
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ELECTROMAGNÉT s.m. Bucată de fier moale înfăşurată într-un fir care capătă proprietăţi magnetice sub influenţa unui curent electric care străbate acel fir. [Cf. germ. Elektromagnet].
(Dicţionar de neologisme)

ELECTROMAGNÉT s. m. 1. corp feromagnetic magnetizat temporar sub acţiunea unor curenţi electrici de conducţie. 2. aparat electric format dintr-un miez feromagnetic înfăşurat într-un fir, care îl magnetizează temporar sub acţiunea curenţilor electrici ce străbat acel fir. (< germ. Elektromagnet)
(Marele dicţionar de neologisme)

electromagnét s. m., pl. electromagnéţi
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: el ele elec elect electr

Cuvinte se termină cu literele: et net gnet agnet magnet