elfi

ELF, elfi, s.m. (În mitologia popoarelor germanice) Fiinţă supranaturală imaginată ca un pitic, binevoitor sau răuvoitor, care simbolizează forţele naturii (apa, focul, pământul etc.). – Din fr. elfe, germ. Elf.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ELF s.m. (În mitologia scandinavă) Geniu sau divinitate a vântului, a apei şi a focului. [Cf. fr. elfe, germ. Elf].
(Dicţionar de neologisme)

ELF s. m. (mit. scand.) divinitate a vântului, a apei şi a focului. (< fr. elfe, elf, germ. Elf)
(Marele dicţionar de neologisme)

elf s. m., pl. elfi
(Dicţionar ortografic al limbii române)