elimina

ELIMINÁ, elímin, vb. I. Tranz. A îndepărta, a înlătura, a exclude (dintr-o colectivitate, dintr-un ansamblu); spec. a da pe un elev afară din şcoală. ♦ A îndepărta din plămâni aerul (în procesul respiraţiei); a expira (1). – Din fr. éliminer, lat. eliminare.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A ELIMINÁ elímin tranz. 1) (substanţe, materii, alternative etc.) A îndepărta printr-o selecţie. 2) A da afară; a nu admite; a exclude. ~ un elev din şcoală. 3) A face să nu mai existe; a suprima; a lichida. ~ dificultăţile. ~ o necunoscută. /<fr. éliminer, lat. eliminare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ELIMINÁ vb. I. tr. A scoate, a îndepărta, a înlătura; (spec.) a da afară din şcoală. [P.i. elímin, 3,6 -nă. / < fr. éliminer, it., lat. eliminare].
(Dicţionar de neologisme)

ELIMINÁ vb. tr. a scoate, a îndepărta, a înlătura; (spec.) a da afară din şcoală. (< fr. éliminer, lat. eliminare)
(Marele dicţionar de neologisme)

eliminá vb., ind. prez. 1 sg. elímin, 3 sg. şi pl. elímină
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
ELIMINÁ vb. 1. v. anula. 2. v. scoate. 3. v. curăţa. 4. a scoate. (A ~ un element dintr-o serie.) 5. v. suprima. 6. a evacua. (A ~ fecale, gaze.) 7. v. exclude. 8. v. înlătura.
(Dicţionar de sinonime)

---

Antonime:
A elimina ≠ a primi
(Dicţionar de antonime)