elocință

ELOCÍNŢĂ s.f. v. elocvenţă.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ELOCÍNŢĂ s.f. Elocvenţă. [Cf. lat. eloquentia].
(Dicţionar de neologisme)

ELOCÍNŢĂ s. f. elocvenţă. (< lat. eloquentia)
(Marele dicţionar de neologisme)

elocínţă s. f., g.-d. art. elocínţei
(Dicţionar ortografic al limbii române)