ELOXÁRE, eloxări, s.f. Procedeu electrochimic de obţinere a unui strat de oxid pe suprafaţa pieselor de aluminiu în vederea protecţiei împotriva coroziunii. – După fr. éloxage.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ELOXÁRE s.f. Procedeu electrochimic de tratare a aluminiului în vederea protejării lui contra oxidării; eloxaj. [< eloxa].
(Dicţionar de neologisme)
ELOXÁ vb. I. tr. (Tehn.) A aplica aluminiului tratamentul eloxării. [< fr. éloxer].
(Dicţionar de neologisme)
ELOXÁRE s. f. procedeu electrochimic de tratare a aluminiului în vederea protejării lui contra oxidării; eloxaj. (< eloxa)
(Marele dicţionar de neologisme)
ELOXÁ vb. tr. a aplica aluminiului tratamentul eloxării. (< fr. éloxer)
(Marele dicţionar de neologisme)
eloxáre s. f., g.-d. art. eloxării; pl. eloxări
(Dicţionar ortografic al limbii române)
eloxá vb., ind. prez. 1 sg. eloxéz, 3 sg. şi pl. eloxeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ELOXÁRE s.f. Procedeu electrochimic de tratare a aluminiului în vederea protejării lui contra oxidării; eloxaj. [< eloxa].
(Dicţionar de neologisme)
(Dicţionar de neologisme)
ELOXÁRE s. f. procedeu electrochimic de tratare a aluminiului în vederea protejării lui contra oxidării; eloxaj. (< eloxa)
(Marele dicţionar de neologisme)
ELOXÁ vb. tr. a aplica aluminiului tratamentul eloxării. (< fr. éloxer)
(Marele dicţionar de neologisme)
eloxáre s. f., g.-d. art. eloxării; pl. eloxări
(Dicţionar ortografic al limbii române)
eloxá vb., ind. prez. 1 sg. eloxéz, 3 sg. şi pl. eloxeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)