emancipativ

EMANCIPATÍV, -Ă adj. emancipator. (< engl. emancipative)
(Marele dicţionar de neologisme)

emancipatív adj. m., pl. emancipatívi; f. sg. emancipatívă, pl. emancipatíve
(Dicţionar ortografic al limbii române)

Cuvinte care încep cu literele: em ema eman emanc emanci

Cuvinte se termină cu literele: iv tiv ativ pativ ipativ