emisferă dex - definiţie, sinonime, conjugare

emisferă

[Sinonime]
EMISFÉRĂ, emisfere, s.f. 1. (Geom.) Jumătate dintr-o sferă. 2. Fiecare dintre cele două jumătăţi ale sferei cereşti sau terestre, mărginite de ecuatorul ceresc, respectiv de ecuatorul terestru, şi de meridianul de referinţă. 3. (Anat.; în sintagma) Emisfere cerebrale = cele două jumătăţi simetrice ale creierului mare. – Din fr. hémisphère, lat. hemisphaerium.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

EMISFÉR//Ă ~e f. 1) Jumătate de sferă. 2) Fiecare din cele două jumătăţi ale globului pământesc sau ale sferei cereşti. ~ nordică. ~ sudică. 3) : ~ cerebrală fiecare dintre cele două jumătăţi ale creierului mare. [Sil. e-mi-sfe-ră] /<fr. hémisphere, lat. hemisphaerium
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

EMISFÉRĂ s.f. Jumătate de sferă. ♢ Emisferă cerebrală = fiecare dintre cele două jumătăţi ale creierului mare. ♦ Fiecare dintre cele două jumătăţi ale globului pământesc, delimitate de primul meridian sau de ecuator. ♦ Fiecare dintre cele două jumătăţi ale sferei cereşti. [Var. hemisferă s.f. / < fr. hémisphère, cf. gr. hemi – jumătate, sphaira – sferă].
(Dicţionar de neologisme)

EMISFÉRĂ s. f. 1. (mat.) jumătate dintr-o sferă. o ~ cerebrală = fiecare dintre cele două jumătăţi ale creierului mare. 2. fiecare dintre cele două jumătăţi ale sferei cereşti sau terestre delimitate de ecuatorul ceresc, respectiv, de cel terestru şi de primul meridian. (< fr. hémisphère)
(Marele dicţionar de neologisme)

emisféră s. f. (sil. mf. -sfe-) → sferă
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
EMISFÉRĂ s. 1. (MAT.) (rar) semisferă. 2. (GEOGR.) (înv.) semiglob.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: em emi emis emisf emisfe

Cuvinte se termină cu literele: ra era fera sfera isfera