emolient

EMOLIÉNT, -Ă, emolienţi, -te, adj., s.n. 1. Adj. Care are proprietatea de a muia ţesuturile congestionate sau înăsprite. 2. S.n. Medicament care moaie pielea şi mucoasele. Lanolina este un emolient. ♦ Substanţă grasă folosită la finisarea produselor textile pentru a le da moliciune, supleţe şi luciu. [Pr.: -li-ent] – Din fr. émollient, lat. emolliens, -ntis.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

EMOLIÉNT ~e n. 1) Medicament care are proprietatea de a muia pielea şi mucoasele. 2) Substanţă grasă folosită la finisarea textilelor, dându-le moliciune, fineţe şi luciu. [Sil. e-mo-li-ent] /<fr. émollient, lat. emolliens, ~ntis
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

EMOLIÉNT, -Ă adj., s.n. (Substanţă) care are proprietatea de a muia şi a destinde ţesuturile. [Pron. -li-ent. / < fr. émollient, cf. lat. emollire – a înmuia].
(Dicţionar de neologisme)

EMOLIÉNT, -Ă adj., s. n. (medicament) care calmează durerea prin înmuierea ţesuturilor. ♢ (substanţă) folosită la finisarea produselor textile pentru a le imprima moliciune şi luciu. (< fr. émollient, lat. emolliens)
(Marele dicţionar de neologisme)

emoliént adj. m. (sil. -li-ent), pl. emoliénţi; f. sg. emoliéntă, pl. emoliénte
(Dicţionar ortografic al limbii române)

emoliént s. n. (sil. -li-ent), pl. emoliénte
(Dicţionar ortografic al limbii române)