enantiomorfism

ENANTIOMORFÍSM s.n. (Fiz.) Enantiomorfie. [Pr.: -ti-o-] – Din fr. énantiomorphisme, engl. enantiomorphism.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ENANTIOMORFÍSM s.n. Proprietate a două entităţi, ale căror imagini se oglindesc reciproc, de a se suprapune între ele numai prin reflectare într-un plan extern celor două entităţi. [Pron. -ti-o-. / < fr. énantiomorphisme].
(Dicţionar de neologisme)

ENANTIOMORFÍSM s. n. enantiomorfie. (< fr. énantiomorphisme, engl. enantiomorphism)
(Marele dicţionar de neologisme)

enantiomorfísm s. n. (sil. -ti-o-)
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
ENANTIOMORFÍSM s. (FIZ.) enantiomorfie.
(Dicţionar de sinonime)