epicentru dex - definiţie, sinonime, conjugare

epicentru

EPICÉNTRU, epicentre, s.n. Punct de pe suprafaţa globului pământesc situat deasupra hipocentrului unui cutremur şi unde intensitatea zguduirii este maximă. – Din fr. épicentre.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

EPICÉNTR//U ~e n. 1) Punct de pe suprafaţa pământului, situat deasupra focarului unui cutremur de pământ, unde intensitatea zguduirii este maximă. 2) Proiecţie pe suprafaţa pământului a centrului unei explozii nucleare. 3) fig. Parte esenţială în procesul desfăşurării unei activităţi, a unei acţiuni sau a unui eveniment. [Sil. e-pi-cen-tru] /<fr. épicentre
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

EPICÉNTRU s.n. Regiune de pe suprafaţa Pământului situată deasupra focarului unui cutremur. [După fr. épicentre, cf. gr. epi – deasupra, kentron – centru].
(Dicţionar de neologisme)

EPICÉNTRU s. n. regiune de pe suprafaţa Pământului deasupra focarului, centrului unui cutremur sau al unei explozii nucleare. (< fr. épicentre)
(Marele dicţionar de neologisme)

epicéntru s. n., art. epicéntrul; pl. epicéntre
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: ep epi epic epice epicen

Cuvinte se termină cu literele: ru tru ntru entru centru