epiplocă dex - definiţie, sinonime, conjugare

epiplocă

EPIPLÓCĂ, epiploce, s.f. (Lit.) Concatenaţie. – Din fr. épiploque.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

EPIPLÓCĂ s.f. (Ret.) Concatenaţie. [< fr. épiploque, cf. gr. epiploke].
(Dicţionar de neologisme)

EPIPLÓCĂ s. f. concatenaţie (1). (< fr. épiploque)
(Marele dicţionar de neologisme)

epiplócă s. f., pl. epiplóce
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: ep epi epip epipl epiplo

Cuvinte se termină cu literele: ca oca loca ploca iploca