EPÚRĂ, epure, s.f. Desen liniar care reprezintă în proiecţii diferitele părţi ale unei maşini, ale unei case etc. ♦ Reprezentare grafică precisă în scopul rezolvării unei probleme cu ajutorul construcţiilor geometrice. ♦ Diagramă. – Din fr. épure.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
EPURÁ, epurez, vb. I Tranz. 1. A curăţa un amestec, o soluţie etc. de substanţele sau de corpurile nefolositoare sau dăunătoare. 2. Fig. A îndepărta elementele necorespunzătoare dintr-o instituţie, întreprindere, organizaţie etc. – Din fr. épurer.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A EPUR//Á ~éz tranz. 1) (amestecuri, soluţii, substanţe) A face pur prin eliminarea corpurilor străine. 2) (personalul unei întreprinderi) A reduce, dând afară. 3) (moravuri, limba, biblioteci etc.) A curăţa de lucruri inutile sau dăunătoare. /<fr. épurer
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
EPÚRĂ s.f. Reprezentare la scară, prin linii geometrice, a unui obiect oarecare. ♦ Desen realizat după o schiţă. {< fr. épure].
(Dicţionar de neologisme)
EPURÁ vb. I. tr. 1. A curăţa (o soluţie etc.) de substanţele sau de corpurile nefolositoare sau dăunătoare. 2. A îndepărta (dintr-o instituţie, o întreprindere etc.) elementele necorespunzătoare etc. [< fr. épurer].
(Dicţionar de neologisme)
EPÚRĂ s. f. desen liniar care reprezintă la scară, pe unul sau mai multe planuri, proiecţiile diferitelor părţi ale unei figuri cu trei dimensiuni. (< fr. épure)
(Marele dicţionar de neologisme)
EPURÁ vb. tr. 1. a curăţa de substanţele, de corpurile nefolositoare ori dăunătoare, a purifica apa, spre a o face potabilă. 2. a îndepărta dintr-o instituţie, întreprindere etc. elementele necorespunzătoare; a concedia; (fam.) a exclude; (cu privire la fondul unei biblioteci) a îndepărta cărţile necorespunzătoare din punct de vedere ştiinţific sau politic. (< fr. épurer)
(Marele dicţionar de neologisme)
epúră s. f., g.-d. art. epúrei; pl. epúre
(Dicţionar ortografic al limbii române)
epurá vb., ind. prez. 1. sg. epuréz, 3 sg. şi pl. epureáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
EPURÁ vb. (TEHN.) v. purifica.
(Dicţionar de sinonime)
Antonime:
A epura ≠ a polua
(Dicţionar de antonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
EPURÁ, epurez, vb. I Tranz. 1. A curăţa un amestec, o soluţie etc. de substanţele sau de corpurile nefolositoare sau dăunătoare. 2. Fig. A îndepărta elementele necorespunzătoare dintr-o instituţie, întreprindere, organizaţie etc. – Din fr. épurer.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
EPÚRĂ s.f. Reprezentare la scară, prin linii geometrice, a unui obiect oarecare. ♦ Desen realizat după o schiţă. {< fr. épure].
(Dicţionar de neologisme)
EPURÁ vb. I. tr. 1. A curăţa (o soluţie etc.) de substanţele sau de corpurile nefolositoare sau dăunătoare. 2. A îndepărta (dintr-o instituţie, o întreprindere etc.) elementele necorespunzătoare etc. [< fr. épurer].
(Dicţionar de neologisme)
EPÚRĂ s. f. desen liniar care reprezintă la scară, pe unul sau mai multe planuri, proiecţiile diferitelor părţi ale unei figuri cu trei dimensiuni. (< fr. épure)
(Marele dicţionar de neologisme)
EPURÁ vb. tr. 1. a curăţa de substanţele, de corpurile nefolositoare ori dăunătoare, a purifica apa, spre a o face potabilă. 2. a îndepărta dintr-o instituţie, întreprindere etc. elementele necorespunzătoare; a concedia; (fam.) a exclude; (cu privire la fondul unei biblioteci) a îndepărta cărţile necorespunzătoare din punct de vedere ştiinţific sau politic. (< fr. épurer)
(Marele dicţionar de neologisme)
epúră s. f., g.-d. art. epúrei; pl. epúre
(Dicţionar ortografic al limbii române)
epurá vb., ind. prez. 1. sg. epuréz, 3 sg. şi pl. epureáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
EPURÁ vb. (TEHN.) v. purifica.
(Dicţionar de sinonime)
Antonime:
A epura ≠ a polua
(Dicţionar de antonime)