epurativ dex - definiţie, sinonime, conjugare

epurativ

EPURATÍV, -Ă, epurativi, -e, adj. Capabil să cureţe; purificator. – Din fr. épuratif.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

EPURATÍV, -Ă adj. De natură a epura, purificator. [< fr. épuratif].
(Dicţionar de neologisme)

EPURATÍV, -Ă adj. de natură a epura, purificator. (< fr. épuratif)
(Marele dicţionar de neologisme)

epuratív adj. m., pl. epuratívi; f. sg. epuratívă, pl. epuratíve
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: ep epu epur epura epurat

Cuvinte se termină cu literele: iv tiv ativ rativ urativ