ERUCTÁ, eructéz, vb. I. Intranz. (Med.) A râgâi. – Din fr. éructer.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ERUCTÁ vb. I. intr. A râgâi. [< fr. éructer, lat. eructare].
(Dicţionar de neologisme)
ERUCTÁ vb. intr. a râgâi. (< fr. éructer, lat. eructare)
(Marele dicţionar de neologisme)
eructá vb., ind. prez. 1 sg. eructéz, 3 sg. şi pl. eructeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
ERUCTÁ vb. v. râgâi.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ERUCTÁ vb. I. intr. A râgâi. [< fr. éructer, lat. eructare].
(Dicţionar de neologisme)
(Marele dicţionar de neologisme)
eructá vb., ind. prez. 1 sg. eructéz, 3 sg. şi pl. eructeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
ERUCTÁ vb. v. râgâi.
(Dicţionar de sinonime)