estacadă dex - definiţie, sinonime, conjugare

estacadă

ESTACÁDĂ, estacade, s.f. 1. Punte fixă construită la ţărmul unei ape mari, către larg, pentru a realiza legătura cu vapoarele care nu pot acosta la chei. ♦ Platformă aşezată pe picioare înalte pentru a realiza comunicaţia între două puncte situate deasupra solului sau între un punct de pe sol şi altul situat la înălţime. ♦ Construcţie din bare de lemn, de metal sau de beton armat, la intrarea într-un port sau la gura unui fluviu, pentru a micşora lăţimea apei în acel loc. 2. Baraj construit de-a curmezişul unui curs de apă sau la intrarea într-un port maritim pentru protejarea contra minelor, corpurilor plutitoare etc. – Din fr. estacade.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ESTACÁD//Ă ~e f. 1) Punte la ţărmul unei ape care face legătura cu navele acostate la chei. 2) Platformă pe picioare înalte care realizează o comunicaţie între două puncte situate deasupra solului. 3) Baraj construit la intrarea unui port sau la gura unui fluviu pentru protejarea contra minelor sau pentru apărarea contra navelor inamice. /<fr. estacade
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ESTACÁDĂ s.f. 1. Punte de lemn, de beton etc. construită de la chei spre larg, care face legătura cu navele acostate la chei. ♦ Platformă aşezată pe picioare înalte, care realizează o cale de comunicaţie între două puncte situate deasupra solului sau între un punct de pe sol şi altul situat la înălţime. 2. Dig, obstacol într-un râu, într-un canal etc. care abate apa. ♦ Obstacol construit din mijloace plutitoare, legate articulat, instalat la intrarea unui port pentru apărare contra vaselor inamice. [< fr. estacade].
(Dicţionar de neologisme)

ESTACÁDĂ s. f. 1. punte de lemn, de beton etc. de la chei spre larg, care face legătura cu navele acostate la chei. ♦ obstacol din mijloace plutitoare, legate articulat, instalat la intrarea unui port pentru apărare contra vaselor inamice. 2. platformă aşezată pe picioare înalte, care realizează o cale de comunicaţie între două puncte deasupra solului, sau între un punct de pe sol şi altul situat la înălţime. 3. dig, obstacol într-un râu, într-un canal etc. care abate apa. (< fr. estacade)
(Marele dicţionar de neologisme)

estacádă s. f., g.-d. art. estacádei; pl. estacáde
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: es est esta estac estaca

Cuvinte se termină cu literele: da ada cada acada tacada