etamină

ETAMÍNĂ, etamine, s.f. Ţesătură de bumbac sau de mătase cu împletitură rară. – Din fr. étamine.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ETAMÍN//Ă ~e f. Ţesătură rară de bumbac sau de mătase pe care se brodează. /<fr. étamine
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ETAMÍNĂ s.f. Ţesătură rară făcută din bumbac sau din mătase. [< fr. étamine].
(Dicţionar de neologisme)

ETAMÍNĂ s. f. ţesătură rară din bumbac, in sau mătase, pe care se brodează. (< fr. étamine)
(Marele dicţionar de neologisme)

etamínă s. f., g.-d. art. etamínei; (sorturi, bucăţi) pl. etamíne
(Dicţionar ortografic al limbii române)