eterofonie dex - definiţie, sinonime, conjugare

eterofonie

ETEROFONÍE, eterofonii, s.f. V. heterofonie.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ETEROFONÍE s.f. (Muz.) Discordanţă provenită din devierea incidentală a vocilor mai multor cântăreţi care improvizează aceeaşi melodie. [Gen. -iei, var. heterofonie s.f. / < fr. hétérophonie, cf. gr. heteros – altul, phone – sunet].
(Dicţionar de neologisme)

eterofoníe s. f., pl. eterofoníi
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: et ete eter etero eterof

Cuvinte se termină cu literele: ie nie onie fonie ofonie