eterogen dex - definiţie, sinonime, conjugare

eterogen

[Sinonime]
ETEROGÉN, -Ă, eterogeni, -e, adj. 1. (Despre elementele unui întreg) Diferit, felurit, deosebit; (despre un întreg) compus din elemente diferite. ♦ Cu origine sau provenienţă deosebită. 2. (Înv.; în sintagma) Substantiv eterogen = substantiv neutru. – Din fr. hétérogène.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ETEROGÉN ~ă (~i, ~e) 1) Care este de natură sau de origine diferită; felurit; divers. 2) Care constă din elemente de natură sau de origine diferită; pestriţ; amestecat. 3) lingv. (despre nume) Care are forme diferite de gen la singular şi la plural. /<fr. hétérogene
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ETEROGÉN, -Ă adj. De natură sau de origine diferită. [Var. heterogen, -ă adj. / < fr. hétérogène, cf. gr. heteros – altul, genos – gen, fel].
(Dicţionar de neologisme)

ETEROGÉN, -Ă adj. compus din elemente de natură, de origine diferită. (< fr. hétérogène)
(Marele dicţionar de neologisme)

eterogén adj. m., pl. eterogéni; f. sg. eterogénă, pl. eterogéne
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
ETEROGÉN adj. v. amestecat.
(Dicţionar de sinonime)

ETEROGÉN s., adj. v. neutru.
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
Eterogenomogen
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: et ete eter etero eterog

Cuvinte se termină cu literele: en gen ogen rogen erogen