etiaj
ETIÁJ, etiaje, s.n. Nivel de referinţă al unui curs de apă, stabilit pe baza nivelurilor minime anuale pe o perioadă îndelungată de observaţie şi în raport cu care se măsoară cotele apelor. [Pr.: -ti-aj] – Din fr. étiage.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ETIÁJ s.n. (Geol.) Cel mai scăzut nivel al unui râu, al unui lac etc. [Pron. -ti-aj. / < fr. étiage].
(Dicţionar de neologisme)
ETIÁJ s. n. nivel mediu al apelor unui fluviu, unui lac etc. (< fr. étiage)
(Marele dicţionar de neologisme)
etiáj s. n. (sil. -ti-aj), pl. etiáje
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ETIÁJ s.n. (Geol.) Cel mai scăzut nivel al unui râu, al unui lac etc. [Pron. -ti-aj. / < fr. étiage].
(Dicţionar de neologisme)
(Marele dicţionar de neologisme)
etiáj s. n. (sil. -ti-aj), pl. etiáje
(Dicţionar ortografic al limbii române)