etil dex - definiţie, sinonime, conjugare

etil

ETÍL, etili, s.m. Radical organic obţinut din etan, prin îndepărtarea unui atom de hidrogen. – Din fr. éthyle.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ETÍL ~i m. Radical organic derivat din etan prin îndepărtarea unui atom de hidrogen. /<fr. éthyle
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ETÍL s.m. (Chim.) Radical organic care derivă din etan. [< fr. éthyle].
(Dicţionar de neologisme)

ETÍL s. m. radical organic monovalent derivat din etan. (< fr. éthyle)
(Marele dicţionar de neologisme)

etíl s. m., pl. etíli
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: et eti

Cuvinte se termină cu literele: il til