EUDÍST, -Ă, eudişti, -ste, s.m. şi f. Membru al unei congregaţii catolice instituite în sec. XVII. [Pr.: e-u-] – Din fr. eudiste.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
EUDÍST s.m. (Bis.) Membru al unei congregaţii clericale catolice instituite în sec. XVII. [Pron. e-u-. / < fr. eudiste, cf. Jean Eudes – întemeietorul congregaţiei].
(Dicţionar de neologisme)
EUDÍST, -Ă s. m. f. membru al unei congregaţii clericale catolice din sec. XVII. (< fr. eudiste)
(Marele dicţionar de neologisme)
eudíst s. m. (sil. e-u-), pl. eudíşti
(Dicţionar ortografic al limbii române)
eudístă s. f. (sil. e-u-), pl. eudíste
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
EUDÍST s.m. (Bis.) Membru al unei congregaţii clericale catolice instituite în sec. XVII. [Pron. e-u-. / < fr. eudiste, cf. Jean Eudes – întemeietorul congregaţiei].
(Dicţionar de neologisme)
(Marele dicţionar de neologisme)
eudíst s. m. (sil. e-u-), pl. eudíşti
(Dicţionar ortografic al limbii române)
eudístă s. f. (sil. e-u-), pl. eudíste
(Dicţionar ortografic al limbii române)