euristic dex - definiţie, sinonime, conjugare

euristic

EURÍSTIC, -Ă, euristici, -ce, adj., s.f. 1. Adj. (Despre procedee metodologice) Care serveşte la descoperirea unor cunoştinţe noi. 2. S.f. (Rar) Metodă de studiu şi de cercetare bazată pe descoperirea de fapte noi; arta de a duce o dispută cu scopul de a descoperi adevărul. [Pr.: e-u-] – Din fr. euristique.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

EURÍSTI//C ~că (~ci, ~ce) Care ţine de euristică; propriu euristicii. Metodă ~că. /<fr. euristique
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

EURÍSTIC, -Ă adj. (Despre procedee metodologice) Care duce prin întrebări la descoperirea unor adevăruri noi. [Pron. e-u-. / < fr. euristique].
(Dicţionar de neologisme)

EURÍSTIC, -Ă I. adj. referitor la euristică. ♢ (despre procedee metodologice) care, prin întrebări, duce la descoperirea unor adevăruri noi. II. s. f. metodă de studiu şi de cercetare prin descoperire; arta de a duce o dispută în scopul de a descoperi adevărul. (< fr. euristique)
(Marele dicţionar de neologisme)

eurístic adj. m. (sil. e-u-), pl. eurístici; f. sg. eurístică, pl. eurístice
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: eu eur euri euris eurist

Cuvinte se termină cu literele: ic tic stic istic ristic