eventiv dex - definiţie, sinonime, conjugare

eventiv

EVENTÍV, eventive, adj. (Gram.; în sintagma) Verb reflexiv eventiv (şi substantivat, n.) = verb reflexiv care arată că în starea subiectului se produce o schimbare, că subiectul se transpune în altă stare decât aceea în care se găsea. – Din fr. éventif.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

EVENTÍV adj.n. Verb reflexiv eventiv (şi s.n.) = verb la diateza reflexivă care arată o schimbare în starea subiectului. [< fr. éventif].
(Dicţionar de neologisme)

EVENTÍV adj. verb reflexiv ~ (şi s. n.) = verb la diateza reflexivă care arată o schimbare în starea subiectului. (< fr. éventif)
(Marele dicţionar de neologisme)

eventív adj. m., pl. eventívi; f. sg. eventívă, pl. eventíve
(Dicţionar ortografic al limbii române)

eventív s. n., pl. eventíve
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: ev eve even event eventi

Cuvinte se termină cu literele: iv tiv ntiv entiv ventiv